De ce faci lucruri despre care știi că nu îți fac bine?

Nu există un singur răspuns. Fiecare dintre noi vine cu propria poveste, cu experiențele și relațiile sale și cu propriul mod de a înțelege lumea.

Comportamentele nu apar din senin. Faptul că eviți conflictele, că îți este greu să ceri ajutor, că vrei să controlezi totul, că te temi să dezamăgești sau că ai nevoie de confirmarea celorlalți are, de obicei, o explicație. Unele reacții s-au format pentru că, la un moment dat, au fost necesare: te-au ajutat să te adaptezi, să te protejezi sau să faci față unor situații dificile.

Dacă ai învățat în copilărie că este mai sigur să nu superi pe nimeni, este ușor să ajungi, ca adult, să spui „da” chiar și atunci când ai vrea să spui „nu”.

Dacă ai învățat că greșelile atrag critică, rușine sau respingere, perfecționismul poate deveni o modalitate prin care încerci să te protejezi.

Dacă ai fost criticat mult, este posibil ca, în timp, să fi ajuns să fii la fel de critic și cu tine.

Când începi să vezi legătura dintre ce ai trăit, ce ai învățat și felul în care reacționezi astăzi, apare adesea acel:

„Aha! Are sens.”

Și chiar are. Doar că lucrurile nu se termină aici.

Nu este suficient să înțelegi un comportament ca să îl poți schimba. Este însă un pas important.

Poți înțelege foarte bine un comportament și totuși să îl repeți. Știi că nu are rost să supraanalizezi un mesaj, dar tot îl citești de zece ori. Știi că ai nevoie să pui o limită, dar te trezești spunând din nou „sigur, nicio problemă”. Știi că nu poți mulțumi pe toată lumea, dar tot te afectează când cineva este nemulțumit de tine.

Asta se întâmplă pentru că reacțiile automate nu se schimbă doar prin informație.

Înțelegerea te ajută să vezi mai clar ce se întâmplă. Schimbarea începe atunci când pui sub semnul întrebării unele dintre lucrurile pe care le-ai învățat, de-a lungul timpului, despre tine, despre ceilalți și despre relații.

Unele dintre aceste idei s-au format atât de devreme și au fost repetate atât de mult, încât au ajuns să pară adevăruri:

• Nevoile mele nu contează.

• Dacă spun ce vreau, risc să pierd relația.

• Dacă greșesc, voi fi respins.

• Nu mă pot baza pe ceilalți.

• Trebuie să merit iubirea.

• N-am voie să fiu slab.

Multe dintre aceste credințe au fost învățate într-un alt context și într-o altă perioadă a vieții. Ceea ce atunci te-a ajutat să te simți în siguranță, acceptat sau iubit poate să nu ți se mai potrivească astăzi.

Dă-ți voie să spui „nu”, chiar dacă ai fost învățat să nu superi. Dă-ți voie să pui limite, să greșești sau să alegi pentru tine fără să trăiești cu teama că ceva rău se va întâmpla. Dă-ți voie să fii tu și să trăiești mai mult după ceea ce are sens pentru tine, nu doar după ceea ce ai învățat că „trebuie”.

Cum te poate ajuta terapia

În terapie putem privi împreună către aceste tipare: să observăm mai clar situațiile care le declanșează, să înțelegem de unde vin, ce rol au avut și de ce ajungi, aproape automat, la aceleași reacții.

Nu rămânem însă doar la explicația despre cum au apărut.

Lucrăm împreună la felul în care te raportezi la tine, la ceilalți, la limite, la greșeli, la conflicte sau la propriile nevoi. Stabilim ce vrei să înțelegi sau să schimbi, iar felul în care lucrăm se adaptează la tine: la modul în care funcționezi, la nevoile tale și la ceea ce îți dorești să obții din terapie. Nu există o rețetă potrivită pentru toată lumea, așa că alegem împreună direcțiile și metodele care au cel mai mult sens pentru tine.

Schimbarea se construiește prin înțelegere, experiențe noi și prin repetarea unor moduri diferite de a reacționa.

Lucrez cu persoane care trec prin stări de anxietate sau depresive, dificultăți legate de stima de sine, relații și cuplu, limite personale, precum și prin perioade de schimbare, pierdere sau redefinire personală.

Ne putem întâlni online sau la cabinet, în funcție de ce ți se potrivește mai bine.

Dacă simți că anumite lucruri se repetă în viața ta și ai vrea să le înțelegi mai bine, putem începe de aici.